Ferma Animalelor

Astăzi, în 2012, atunci când citești „Ferma Animalelor” a  lui Orwell identifici cu rapiditate acele indicii care au incitat „inteligența” blocului estic și a „indignat” restul lumii: pare o satiră politică despre sistemul comunist. Pentru cei care au avut posibilitatea de a vedea caseta video care a circulat cu îndemnul „Atenție maximă!” înainte de ’89 și în primii ani ai democrației noastre neo-comuniste, acest film o să le trezească amintiri triste. La modul în care a scris-o Orwell, cartea se poate citi oricând. Mai ales acum, în contextul actual, la o lectură mai atentă, mesajul cărții răzbate la aceeași intensitate și după zeci de ani și demonstrează că demagogia, ipocrizia și minciună sunt instrumentele oricărui sistem politic. Nu este important ce spun cei care ne conduc, ci cum o spun. Poți crea panică din senin sau, dimpotrivă, poți da naștere unei fericiri stupide, care este total nesustenabilă, în funcție de nevoile tale.

Credem că „Ferma Animalelor” este în primul rând un text despre politicieni ca specie umană, despre o beție inexplicabilă de putere pentru cei nevinovați dar și despre imbecilitatea maselor care se lasă conduse fără să-și adreseze întrebări despre ceea ce li se întâmplă. Dacă pentru individ ceea ce i se întâmplă este inacceptabil, pentru marea masă este perfect acceptabil.

Acest text explică orice regim politic care se plasează într-o extremă sau alta, orice genocid, orice distrugere a demnității umane.

Din nevoia de autoconservare, care ne determină să închidem ochii la orice nedreptate.

Omul este capabil să se adapteze înainte de a se indigna și are abilitatea de a accepta înainte de a se enerva.

Vom găsi întotdeauna motive să alegem să nu acționăm, precum și circumstanțe atenuante pentru incapacitatea noastră de a ne revoltă.

Și pe toate acestea se bazează puterea politică – pe somnul nostru etern care ne „castrează” demnitatea pentru totdeauna.