Cu banda desenată la teatru

  • 11.06.2015

    Ateneul Tatarasi invita tinerii artisti pe scena

    Ateneul Tatarasi este una din puţinele instituţii de spectacole si concerte din Iasi ce organizeaza si produce evenimente culturale diverse, din domeniul artelor spectacolului, artelor vizuale, a culturii scrise etc., raspunzand nevoilor si…

  • 08.06.2015

    Ateneul Tatarasi va invita in lumea artelor!

    Vechiul Ateneu din Tătăraşi, mai ales în perioada interbelică, a constituit un adevărat focar cultural, dar şi un ambasador al unităţii culturale a românilor. Era structurat pe secţiuni, care cuprindeau tratarea unei probleme…

Acasa / Galerii de arta / Cu banda desenată la teatru

  • Data:03.10.2008-20.10.2008 ora 17:00

Autori: Marin Iorda, Neagu Rădulescu, Valentin Tănase, Bogdan Petry, Valentin Iordache, Viorel Pirligras, George Voinescu

Prezinta: expoziţie organizată de Dodo Niţă

 

Sper ca expoziţia să atragă publicul,  fiind concepută să  suscite interesul spectatorului amator, iar cei profesionişti să intre în substanţă şi să vadă cum Shakespeare poate fi adaptat şi în BD, sau lumea teatrului de acum 70 de ani în viziunea caricaturiştilor din epocă, sau cum poţi fi şi actor de teatru şi caricaturist şi desenator BD în acelaşi timp (toate cerând în egală măsură spirit artistic). Dodo Niţă, preşedintele Asociaţiei Bedefililor din România.

  1. Haplea(imaginat în 1924 de scriitorul Nicolae Batzaria şi artistul Marin Iorda) nu este numai cel mai cunoscut personaj de benzi desenate din România, dar şi primul care merge la… teatru). În 1938 va deveni protagonistul piesei de teatru Haplea la stăpân, scrisă de Marin Iorda. Acesta, după război, va fi numit director al Teatrelor Nationale din Iaşi (1947-1948) şi Craiova (1948-1949).

Haplea la Bucureşti, desene de Marin Iorda,  în revista Dimineaţa Copiilor, 1925

 

  1. Neagu Rădulescu, binecunoscut romancier şi caricaturist în anii 30-40, a satirizat şi mediul teatral în  caricaturile şi benzile sale desenate.

Albumul  Viaţa în patru labe, desene de Neagu Rădulescu, ed. Contemporană, 1945

 

  1. Artistul bucureşteanValentin Tănase(născut în 1954 la Iaşi) a realizat o foarte reuşită adaptare BD a piesei de teatru Furtuna,  după William Shakespeare.

Furtuna, desene Valentin Tănase, în almanahul Matineu, 1989

 

  1. Shakespeare apare ca personaj şi în banda desenată satiricăMinunatele aventuri ale luiAdrian Mutu la Londra, desenată de excelentul grafician Bogdan Petry

Almanahul BD Caţavencu la munte şi la mare,  desene de Bogdan Petry 2004

 

  1. Romeo şi Julieta, arhicunoscutele personaje shakespeare-iene, aici în viziunea artistuluiValentin Iordache

Albumul Epistaxis din hamsii, desene Valentin Iordache, ed. MJM, Craiova, 2006

 

  1. În 2001Viorel Pirligrascâştigă marele premiu al concursului  de grafică Micul Prinţ  cu adaptarea în benzi desenate a trei schiţe scrise de dramaturgul naţional Ion Luca Caragiale: Dl. Goe, Amici, Telegrame.

Albumul Caragiale, desene de Viorel Pirligras, ed. Alfa, Bucureşti, 2002

 

  1. George Voinescu, născut  în 1918 la Iaşi, a studiat liceul la Vaslui şi Şcoala Superioară de Arhitectură şi  Conservatorul de Artă Dramatică din Bucureşti.A debutat furtunos cu desene şi caricaturi în 1938, în paginile revistelor Răţoiul, Bravo şi Comedia. A fost imediat angajat ca redactor şi desenator la Universul Literar unde a publicat numeroase „şarje” şi caricaturi adunate mai târziu (1939) în paginile albumului Balamuc Palace Hotel. Acest album i-a adus o celebritate incredibilă pentru epoca respectivă.In 1943,  „Voinescu cu stea pe i”, cum era numit de colegii din presă datorită semnăturii sale, crează personajul „poetului Mazăre”, inspirat, se pare, de prietenii săi din boema bucureşteană, poeţii Ştefan Baciu şi Traian Lalescu. Stripurile cu peripeţiile acestuia au fost publicate în ziarul Universul în 1943. În 1944, cele mai hazlii au fost reluate în albumul Aventurile poetului Mazăre. Această bandă desenată, inspirată grafic de seria franţuzească „ Nimbus” a desenatorului A. Daix rămâne în istoria BD româneşti ca o adevărată frescă a societăţii bucureştene şi a moravurilor acesteia din perioada anilor’40. George Voinescu, artist polivalent, va interpreta şi diverse roluri de actor, începând cu 1939, la Teatrul din Sărindar, Regina Maria sau Teatrul Mic. După război, este angajat ca scenograf la Teatrul “Ctin Tănase”. Persecutat de securitate, se stabileşte în 1968 în Franţa, unde va continua să ilustreze cărţi şi  a cărei cetăţenie o va primi  opt ani mai târziu.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *